Sunt “turbat” de fericire.
Am primit o sumedenie de vesti extraordinare. Sunt coplesit cum se desfasoara lucrurile in jurul meu, cu mine cu tot.
Dimineata, a inceput cu o melodie “gingasa”. 
Uitasem ca din cauza “degetelelor” mele, telefonul urma sa sune,… fara mila. Degeaba l-am “rugat” insistent sa inceteze. I-am spus ca azi, este o alta zi libera…. degeaba, a continuat terorizant si coerent sa sune la fiecare 10 minute.
Nu am avut alta optiune, m-am trezit (dupa 3 randuri de alarme). Asa ca de aceasta data, fiind Marti, am reusit sa elimin orice urma de “indispozitie” de inceput de saptamana (doar este mijlocul), si m-am ostenit cu “executia” unei cafele tari. 
Oricum nu aveam in program “optiunea” de a face nani pana tarziu. La ora 12.00 (ora UK), trebuia sa fiu la Glyndebourne.
Dap. Glyndebourne Opera.
Am avut o sesiune de lucru pentru Don Pasquale dar si pentru La Cenerentola. Este drept ca sunt pentru 2011 (Don Pasquale) si 2012 (La Cenerentola), insa oamenii au vrut sa ma cunoasca si sa facem o sesiune de lucru.
… Aveau ei habar cu cine au de-a face, dar cand m-au vazut (auzit), nu au avut o alta replica pe buze, decat: Marvelous! You are ours!
La final, nu puteam sa ratez ocazia de a ma plimba prin vestitele gradini ale domeniului Glyndebourne. Asa ca in tura de “gradinarit”, am pozat tot ce am putut.
Acum imi dau seama pe ce scara uriasa stau britanicii la capitolul gradini. Au un adevarat cult.
Adevarul este ca iti este mai mare dragul sa stai intr-o astfel de gradina.
Concluzia: Gradinile englezesti sunt superbe!
Ah, era sa uit… tot azi am primit o alta veste extraordinara: O sa fiu Roberto, Conte di Leicester in Maria Stuarda de G. Donizetti.
Se pare ca Stuttgart Staatsoper imi face surpriza dupa surpriza.
Oricum azi o sa postez pe website si Il Barbiere de la Stuttgart, iar in curand mai adaug o noutate (dar asta o las ca surpriza).
Acum pun pe banda rulanta cateva poze din drumurile batatorite de mine azi.
Enjoy!
*nu-i asa ca sunt draguti?
